Am fost aseara la filmul Seeking a Friend for the End of the World.
Firul epic este destul de simplu. Se anunta sfarsitul lumii prin ciocnirea pamantului cu un asteroid si se urmareste viata a 2 personaje principale. Nu iti trezeste interesul aproape nimic pe parcursul filmului si tot astepti sa se intample ceva si tot asteptand se termina filmul. Foarte sec si total neinspirat scenariul. Eu am ramas la final cu sentimentul ca este o gluma si ca macar trebuie sa se termine altfel sa nu para in van timpul pierdut.
In concluzie, este un film care nu merita nici daca va plictisiti teribil, nu va face decat sa mareasca aceasta stare.
Nu o sa iau acest post ca o ofensa, dar totusi… Cred ca mai importanta a fost experienta, compania si amuzamentul de dupa :)) Si ca sa citez din “clasici” (se stiu ei): “Orice actor are filme foarte bune in care joaca, dar si foarte proaste.” 😀 (aici ma refer la K. Khightley). Iar morala ar fi sa nu optezi pentru un film din perspectiva actorilor care joaca, dar nici sa te uiti la trailer inainte sa stii exact care e ideea 😉